Aripi frânte...

    De sărbători am fost cu albinuţele mele la Centrul de Plasament "Elena Doamna", din Dărmăneşti. Ne doream cu toţii să le facem copilaşilor de acolo o bucurie, ducându-le mai multe cadouri. Am rămas surprinsă însă să descopăr la Casa Decebal, 20 de copilaşi cu feţele împietrite de tristeţe, cu ochişori absenţi şi goi. Cu greu am smuls un zâmbet de la ei, pentru că tristeţea a pus stăpânire pe inimioarele lor.

     M-au impresionat mult de tot şi mi-aş dori să ne amintim mai des că din păcate există şi astfel de copii, cu aripile frânte şi să încercăm să-i ajutăm.O jucărie, o hăinuţă, un gram de atenţie, le poate însenina viaţa, care pentru ei a devenit o pedeapsă.

                             
                            STILURI  DE  ÎNVĂŢARE

    Odată cu intrarea în şcoală, activitatea de bază a copilului devine  procesul de învăţare, de asimilare sistematică  şi conştientă de cunoştinţe noi.

      Fiecare copil are un stil propriu de învăţare.

Stilul vizual- caracteristici:    

·        Reţine mai uşor ceea ce a văzut decât ceea ce a auzit;

·        Vocea are tonalităţi acute, nazale sau încordate;

·        Observă în special detaliile;

·        Nu îl deranjează zgomotul;

·        Îşi aminteşte mai uşor feţele oamenilor, decât numele lor;

·        Preferă să citească, nu să i se citească.

       Dacă elevul  preferă  această modalitate senzorială, învăţarea se realizează mai uşor prin utilizarea de imagini, grafice, prin sublinierea ideilor principale, a cuvintelor, prin transcrierea informaţiei importante, prin utilizarea de hărţi sau a unor tabele.

Stilul auditiv- caracteristici:

·        Învaţă ascultând  conversaţii sau prezentări;

·        Este vorbăreţ şi îi plac discuţiile;

·        Citeşte cu voce tare;

·        Mai bine povesteşte, decât scrie;

·        Îşi aminteşte mai uşor ceea ce a auzit sau a spus, decât ceea ce a văzut;

·        Are o tonalitate limpede, vibrantă.

       Dacă elevul are acest  stil de învăţare, el va prefera  explicarea informaţiilor noi, exprimarea verbală  a ideilor, învăţarea într-un grup în care să poată adresa întrebări, să i se ofere răspunsuri, să exprime modul de înţelegere a informaţiei orale.

Stilul kinestezic- caracteristici:

·        Învaţă prin manipularea obiectelor, practice;

·        Este atent la gesturi şi gesticulează el însuşi;

·        Bate din picior sau cu creionul în masă;

·        Nu reţine localităţi geografice decât dacă a fost acolo;

·        Îşi aminteşte mai mult ce a făcut, decât ce a auzit sau ce a văzut;

·        Vocea are o tonalitate joasă.

       Elevul kinestezic învaţă prin aplicarea în practică a cunoştinţelor noi, prin atingerea şi mânuirea obiectelor,prin utilizarea unor mişcări, prin joc de rol, experimente, pantomimă.

       O modalitate de încadrare a copilului în aceste stiluri de învăţare s-ar putea realiza prin anumite observaţii ale comportamentului lui, cum ar fi:

       Când vă plimbati prin parc, vizualii vor observa mai întâi alti copii, păsări, animale, în general, fiinte; auditivii vor fi atrasi mai mult de zgomote, de eventuali  câini care latră; kinestezicii vor simti  în primul rând, vântul, căldura sau frigul.

       Când este supărat, vizualul te va privi sfidător în ochi, auditivul va ţipa şi va plânge, iar kinestezicul va bate din picior sau va arunca un obiect.

       În cazul în care, in timpul liber, copilul preferă  să  citească sau să privească o carte cu multe imagini este vizual, când preferă să asculte muzică este auditiv şi când joacă Lego, de exemplu, sau altceva de genul acesta, este kinestezic.

       Când este cazul să învete ceva nou, dacă preferă să memoreze paragrafe uitându-se în tavan  este vizual, dacă repetă cu voce tare, este auditiv, iar dacă repetă scriind ceea ce a învătat, este kinestezic.      

        Folosind si aceste sfaturi, copilul  va învăta mult mai uşor, iar acest lucru îl va motiva pentru acumularea cât mai multor informatii.

                                                             Alimentaţia elevului

          Alimentaţia corectă poate să ajute în perioadele de efort intelectual susţinut.Pentru a creşte capacitatea de concentrare şi a îmbunătăţi memoria este recomandat să consumăm alimente bogate în vitamine ( complexul B, C, E ),  magneziu, acizi graşi, omega 3 şi atioxidanţi.

          Ar fi bine să includem în meniul zilnic, următoarele alimente:

1.Cereale: pâine neagră, pâine de secară sau graham;

2.Legume: morcovi, varză, sfeclă roşie, salată, spanac, fasole uscată, mazăre, soia;

3.Fructe: afine, ananas, banane, citrice, mere;

4.Proteine: 

• peşte şi fructe de mare; 
• organe: ficat, rinichi, inimă, creier;
• ouă, carne de pasăre sau vită.

5.Lipide şi acizi graşi, omega 3 :

• ulei de porumb ( 2 linguriţe pe zi), ulei de măsline;
• nuci, migdale, alune, seminţe de floarea-soarelui şi dovleac;
• lactate ( iaurt, lapte bătut, brânză de vaci )

          Un efect benefic are şi consumul de usturoi, care are proprietăţi antibacteriene.